maci
Posted in papadii cu etichetemaci on mai 5, 2008 by lorelei
you named me Everest
Posted in papadii cu eticheteeu, everest, tu on aprilie 30, 2008 by loreleimi-ai spus ‘Everest’
Tenzing Norgay on the summit of Mount Everest at 11.30 a.m. Tenzing waves his ice-axe bearing the flags of Great Britain, Nepal, the United Nations, and India. Photo: Edmund Hillary, May 29, 1953
Peste alti 25 de ani, ma nasteam eu… 29 mai!
they knew
Posted in buburuze cu etichetehope, soare on aprilie 29, 2008 by loreleiSignora, between Austria and Italy, there is a section of the Alps called the Semmering. It is an impossibly steep, very high part of the mountains. They built a train track over these Alps to connect Vienna and Venice. They built these tracks even before there was a train in existence that could make the trip.
They built it because they knew some day, the train would come.
(Under the Tuscan Sun)
until forever dies
Posted in papadii cu etichetenoi, tu on aprilie 29, 2008 by lorelei
Peste ani
voi pasi alaturi de tine -
in adancul padurilor verzi;
pe tarmuri cu nisip:
si cand sorocul vietii noastre
pe pamant se va sfarsi
si in ceruri,
iti voi da
mana mea.
(Robert Sexton)
Hristos a Inviat!
Posted in papadii cu etichetebucurie, lumina, pace, paste on aprilie 27, 2008 by loreleiUn paste fericit, plin de bucurie, pace si lumina, alaturi de cei dragi!
Hristos a Inviat!
teorii abisale (sau despre cum învăţ să te uit)
Posted in papadii cu etichetedaca, eu on aprilie 10, 2008 by lorelei
şi cum îţi spuneam
acest pustiu asimetric
ne transformă spaimele în dureri
nu mai ştiu nimic despre tine poate doar
frigul amar în care
adormeai uneori
ca într-un cuib umed
lumea imperfectă a cerului tău
străpungând continente
ar mai fi
rădăcinile lacrimilor adunate în pumni
ca-ntr-un imperiu
încăpăţânarea ta de a crede că în fiecare zi este joi
senzaţia de vid pe care o lăsai cu orice plecare
ca şi cum mereu ar fi urmat
să te naşti la polul opus
eu fără tine înălţând praguri de întuneric
aud cum că te-ai fi logodit cu lanul acela din fosfor
prin care îţi legănai paşii
la fiecare început de primăvară
mi-e dor de mersul tău de târfă
iubito
de bulevardele imperfecte ale inimii tale
de odaia în formă de templu
unde am învăţat de atâtea ori
să murim împreună
de felul în care
degetele mele
ca nişte fluvii îţi atingeau clavicula transparentă
şi cum îţi spuneam
în lipsa ta zăpezile vor deveni înguste
secundele
oarbe şi nesfârşit de roşii
eu fără tine - restul unei păsări de argilă
sfâşiind ultima singurătate
(Sorin Ene)
lorelei
Posted in buburuze cu etichetesuflet on aprilie 5, 2008 by lorelei“Daca ar fi fost sa trec printr-o padure cu lupi sa ajung pana la tine, as fi ajuns cu zdrentele tineretii mele sfasiate, dandu-ti ultima ei picatura.
De-ar fi fost sa trec prin ierburi cu serpi ca sa ajung pana la tine, cu talpile goale as fi calcat pe suierul mortii mele, aducandu-ti-o sa-i inchizi ochii.
Dar la poarta casei tale vegheaza dragostea - si mi-am tras pasii inapoi ca la iesirea cu icoana din biserica.
Cant ragusit pe sub ferestrele casei tale, cum canta copiii italieni pe strazile oraselor noastre, in mizeria frumusetii lor cu ochi mediteraneeni.
Cant cu mana intinsa sub cer, ca odinioara cei neimpacati la raspantii de drum. Ascultati, voi toti, bucuria si durerea mea.
Lorelei”
(Lorelei - Ionel Teodoreanu)
***
Posted in papadii cu etichetedor on aprilie 4, 2008 by lorelei
asfinţitul divin se coboară în mine
jurându-mi timid dezlegarea,
- aşa suav mi-o zice,
încât aş vrea să-l cred -
cum stăm amândoi,
braţe în braţe,
tolăniţi în iarba arămie,
îti simt atingerea
sub cerul înstelat
si ma-nfior
cu patima..
deasupra noastră
zbor paseri de noapte,
dar nu le mai pot crede aripa,
căci suntem pierduţi de mult,
de atâta dor,
pe cărări neumblate…
(2003, Lorelei)
